Despre dependența dintre explorarea spațială și protectia infrastructurilor critice

Am fost invitat să susțin o prezentare la o Conferinţă internaţională ce a avut în vedere promovarea cooperării dintre sectorul guvernamental, mediul de afaceri şi societatea civilă, în domeniul protecției infrastructurilor critice.

Mai multe informații despre manifestarea menționată, cine a participat și care au fost subiectele abordate de către invitați puteți afla aici.

Dacă n-a călcat pe Lună, Prunariu „a aselenizat“ pe meleagurile argeşene

Primul şi, pînă acum, singurul român care a ieşit în spaţiul cosmic a participat, sîm­bă­tă, la o sesiune de comunicări ştiinţifice organizată la Biblioteca Judeţeană de Aso­cia­ţia Culturală Argedava şi Asociaţa Spiru Haret. Dumitru Prunariu a comentat personal o expoziţie foto despre misiunea sa, de o săptămînă, în mai 1981, apoi a susţinut un referat asupra experienţei explorării cosmosului. Acum, general maior în rezervă, Prunariu este preşedintele Asociaţiei exploratorilor spaţiului cosmic - singura asociaţie profesională a cosmonauţilor, cu 350 membri din 37 ţări, şi, între 2010-2012, deţine şi funcţia de preşedinte al Comitetului ONU pentru Explorarea Paş­nică a Spaţiului Extraatmosferic. „Faptul că sînt la Piteşti e o excepţie. Ieri m-am întors din SUA, de la ONU, săptămîna viitoare voi fi la o conferinţă internaţională în Dubai, unde discutăm cu firme de avocatură problema asigurării cosmonauţilor, apoi particip la forumul agenţiilor spaţiale din zona Asia - Pacific şi conduc un forum al cosmonauţilor în Singapore“, a mărturisit celebrul astronaut, primit la primărie de vicele Cornel Ionică, pe bună dreptate, ca o mare personalitate. El şi-a făcut timp şi pentru a răspunde întrebărilor jurnaliştilor. 

Radiaţiile afectează ochii

Într-un interviu recent, cosmonautul mărturi­sea că de 8 ani trebuie să-şi pună zilnic picături în ochi, „din cauze necunoscute“. Despre pe­ri­oa­da petrecută în spaţiu mai povesteşte şi că vedea permanent cu ochii deschişi „stele verzi“, adică „tot felul de sclipiri, mici explozii, flashuri“ - efect al bombardamentului cu particule la care îi era supusă retina. Pînă acum, 25 de cosmonauţi din întreaga lume au murit în misiuni, iar 70 au murit de bătrîneţe sau de diverse boli. „Proble­mele de sănătate există, căci cosmosul este un spaţiu neprielnic vieţii. Eşti supus acolo acţiunii unor factori la care organismul uman nu reac­ţio­nează. Unele organe, în primul rînd ochii, au de suferit din cauza radiaţiilor. Nervul optic şi retina sînt neregenerabile, iar din cauza bombarda­men­­tului radiaţiilor corpusculare 20-30% dintre cosmonauţi se operează de cataractă la 15 ani după zborul cosmic. Dorinţa de a zbura în cos­mos şi progresele medicinei cosmice te fac, în­să, să zbori fără să te gîndeşti la riscuri“, spune cosmonautul, care observă şi că primele zboruri sovietice s-au făcut fără a se şti nimic despre centurile de radiaţii ale Pămîntului şi efectele lor, la anumite altitudini. S-a observat doar că Titov avea periodic stări de rău inexplicabile. Cosmo­nauţii abordau, însă, misiunile ca soldaţi - Pru­na­riu nici măcar nu a luat în seamă că i s-au scos amigdalele, dar şi toate măselele cariate - pentru a evita riscul de dureri în spaţiu. „Noroc cu stomatologia modernă că arăt frumos“, spu­ne acum. (Text integral aici)

“Războiul rece s-a încheiat, însă competiția pentru spațiul cosmic a rămas” – interviu cu General-Maior Dumitru-Dorin Prunariu

- Ce vă fac nepoții, domnule general ?

- Nepoții…cresc mari și sănătoși într-o familie de aviatori cu tradiție și cu speranța noastră că această meserie va fi continuată. Cel puțin Andrei, nepotul cel mic, are acasă o escadrilă întreagă de avioane micuțe, pe care le aranjează meticulos la linia covorului și zboară cu fiecare, cunoscând deja toate figurile acrobatice posibile.

- Am început această discuție ceva mai informal, deoarece, deși e un moment aniversar (se împlinesc 30 de ani de la incursiunea dvs. în cosmos) și în general vi se cere să împărtășiți amintiri din trecut, eu aș vrea să vorbim mai mult despre prezent și viitor, și vreau să vă întreb cum credeți că va arăta domeniul explorării spațiale când nepotul dvs. cel mic, Andrei, va avea vârsta pe care o avea tânărul cosmonaut Prunariu când a zburat în spațiu ?

- Deci peste … 25 de ani…cred că peste un sfert de secol cosmosul și domeniul aferent acestuia va arăta puțin diferit față de cum arată acum la doar 50 de ani de cosmonautică pilotată. Să sperăm că atunci în viitor o misiune spre planeta Marte va fi deja efectuată, o misiune internațională, o misiune complexă. De asemenea cred că Luna va fi deja re-explorată și exploatată deja ca furnizor de resurse naturale. Omul va zbura departe, și nu doar omul ci și aparatele construite vor zbura mult mai departe, vor fi coborât deja pe asteroizi și vor fi făcut investigații complexe asupra compoziției materiei acestora care ne oferă informații esențiale asupra modului în care s-a format sistemul nostru solar. În plus, telescoape puternice vor fi pătruns mai departe, în inima universului și ne vor fi furnizat deja date suplimentare despre locul nostru în univers și evoluția sa.

- Care sunt în prezent principalele provocări tehnologice și de securitate a programelor spațiale civile și militare ?

- Dintotdeauna spațiul cosmic a avut o întrebuințare duală, civilă și militară. Inițial programele spațiale au fost dezvoltate cu intenții vădit militare, în primul rând pentru a culege informații despre potențialul inamic. Perioada Războiului Rece s-a terminat, dar competiția pentru spațiul cosmic, desigur într-o formă nouă, modernizată, a rămas. E drept că spațiul cosmic civil reprezintă un domeniu de reală cooperare internațională între toate puterile spațiale ale lumii și nu numai între ele, un domeniu în care problemele globale ale planetei se caută a fi rezolvate utilizând tehnologii spațiale. Zona militară însă este o zonă de competiție permanentă, o zonă în care marile puteri și superputeri încearcă să domine pentru a putea controla ceea ce se întâmplă pe pământ, pentru a controla economia lumii, pentru a asigura securitatea națiunilor lor oricând este necesar și împotriva oricui. Iar din această competiție inerent că apar și provocările. (text integral)

Mi-ar face plăcere să revin în cosmos - Dilema veche, 13-19 ian. 2011

Ce înseamnă frica pentru un cosmonaut? Cînd şi cum se manifestă ea?

În aviaţie şi în cosmonautică se spune că eşti un adevărat aviator sau cosmonaut atîta timp cît nu îţi este frică. Frica este o stare care se educă. În calitate de candidat cosmonaut, sutele de ore de antrenament la simulatoare, în zbor acrobatic cu avioane cu reacţie, salturile cu paraşuta, antrenamentele de supravieţuire în condiţii extreme, cît şi învăţarea teoretică a reacţiei echipamentelor utilizate şi a organismului la diverse solicitări te fac să fii sigur pe tine în orice situaţie, să controlezi ce se întîmplă în jurul tău şi, pur şi simplu, să nu ajungi la starea de frică.

Cum aţi reuşit să vă înfrîngeţi potenţiala teamă, cînd aţi plecat în spaţiu?

Dorinţa de a zbura, de a pluti prin aer şi spaţiu am avut-o de mic. Nu o dată în copilărie am avut sentimentul că, dacă dau mai tare din mîini, mă pot înălţa ca păsările. Şi nu o dată am visat cum plutesc prin văile munţilor sau mă înalţ prin forţele proprii spre cer. Cu un antrenament perseverent şi adecvat, zborul spre cosmos a fost doar o împlinire a unei dorinţe oarecum ancestrale de a mă ridica cît mai sus şi de a avea o cuprindere cît mai largă a planetei pe care trăim. Orice posibilă teamă ar fi fost înfrîntă de această dorinţă.  

Interviul acordat recent revistei Dilema veche îl puteți citi integral aici.

The 23rd Planetary Congress of the Association of Space Explorers (ASE)

Malaysian capital, Kuala Lumpur, hosted during October 5 to 11 – 2010, the meetings of the 23rd Planetary Congress of the  Association of Space Explorers (ASE). The agenda of the Congress held under the theme “One planet,  one hope and one future” have been debates and roundtables aimed on the problems and challenges of XXI century space exploration and the need a unified vision for global cooperation to benefit the whole planet. 

Also, in the Congress agenda held up the establishing of the European Regional Committee of the Association of Space Explorers – ASE Europe and were established the priorities projects that will be undertaken in the future.Chairman of the ASE – Europe (for the next three years) was appointed by unanimous vote, Romanian cosmonaut, Dr. Dumitru-Dorin Prunariu. Noticed that Prunariu is also the Chairman of UN – COPUOS,  quotes site PPW.

Galeria mea de artă fotografică

De câteva zile în imensul spaţiu web şi-a găsit loc şi Prunariu PhotoArt, o galerie virtuală (cam săracă, ce-i drept pentru început, dar pe care o voi îmbunătăţi pe parcurs) a încercărilor mele în domeniul artei fotografice.

Sigur, nu am pretenţia unui guru în materie, dar vă invit într-un spaţiu în care veţi regăsi frânturi de viaţă care sper să vă încânte. Din mii de poze făcute de-a lungul timpului, câteva zeci îşi merită cu siguranţă locul acolo, acolo de cele existente deja. Sper doar să am timpul necesar pentru triere şi postare... :)

Space Generation Congress 2010 23-25 september 2010, Praga, Czech Republic

Mai multe fotografii si reacţii după eveniment găsiti aici.