“Războiul rece s-a încheiat, însă competiția pentru spațiul cosmic a rămas” – interviu cu General-Maior Dumitru-Dorin Prunariu

- Ce vă fac nepoții, domnule general ?

- Nepoții…cresc mari și sănătoși într-o familie de aviatori cu tradiție și cu speranța noastră că această meserie va fi continuată. Cel puțin Andrei, nepotul cel mic, are acasă o escadrilă întreagă de avioane micuțe, pe care le aranjează meticulos la linia covorului și zboară cu fiecare, cunoscând deja toate figurile acrobatice posibile.

- Am început această discuție ceva mai informal, deoarece, deși e un moment aniversar (se împlinesc 30 de ani de la incursiunea dvs. în cosmos) și în general vi se cere să împărtășiți amintiri din trecut, eu aș vrea să vorbim mai mult despre prezent și viitor, și vreau să vă întreb cum credeți că va arăta domeniul explorării spațiale când nepotul dvs. cel mic, Andrei, va avea vârsta pe care o avea tânărul cosmonaut Prunariu când a zburat în spațiu ?

- Deci peste … 25 de ani…cred că peste un sfert de secol cosmosul și domeniul aferent acestuia va arăta puțin diferit față de cum arată acum la doar 50 de ani de cosmonautică pilotată. Să sperăm că atunci în viitor o misiune spre planeta Marte va fi deja efectuată, o misiune internațională, o misiune complexă. De asemenea cred că Luna va fi deja re-explorată și exploatată deja ca furnizor de resurse naturale. Omul va zbura departe, și nu doar omul ci și aparatele construite vor zbura mult mai departe, vor fi coborât deja pe asteroizi și vor fi făcut investigații complexe asupra compoziției materiei acestora care ne oferă informații esențiale asupra modului în care s-a format sistemul nostru solar. În plus, telescoape puternice vor fi pătruns mai departe, în inima universului și ne vor fi furnizat deja date suplimentare despre locul nostru în univers și evoluția sa.

- Care sunt în prezent principalele provocări tehnologice și de securitate a programelor spațiale civile și militare ?

- Dintotdeauna spațiul cosmic a avut o întrebuințare duală, civilă și militară. Inițial programele spațiale au fost dezvoltate cu intenții vădit militare, în primul rând pentru a culege informații despre potențialul inamic. Perioada Războiului Rece s-a terminat, dar competiția pentru spațiul cosmic, desigur într-o formă nouă, modernizată, a rămas. E drept că spațiul cosmic civil reprezintă un domeniu de reală cooperare internațională între toate puterile spațiale ale lumii și nu numai între ele, un domeniu în care problemele globale ale planetei se caută a fi rezolvate utilizând tehnologii spațiale. Zona militară însă este o zonă de competiție permanentă, o zonă în care marile puteri și superputeri încearcă să domine pentru a putea controla ceea ce se întâmplă pe pământ, pentru a controla economia lumii, pentru a asigura securitatea națiunilor lor oricând este necesar și împotriva oricui. Iar din această competiție inerent că apar și provocările. (text integral)

Mi-ar face plăcere să revin în cosmos - Dilema veche, 13-19 ian. 2011

Ce înseamnă frica pentru un cosmonaut? Cînd şi cum se manifestă ea?

În aviaţie şi în cosmonautică se spune că eşti un adevărat aviator sau cosmonaut atîta timp cît nu îţi este frică. Frica este o stare care se educă. În calitate de candidat cosmonaut, sutele de ore de antrenament la simulatoare, în zbor acrobatic cu avioane cu reacţie, salturile cu paraşuta, antrenamentele de supravieţuire în condiţii extreme, cît şi învăţarea teoretică a reacţiei echipamentelor utilizate şi a organismului la diverse solicitări te fac să fii sigur pe tine în orice situaţie, să controlezi ce se întîmplă în jurul tău şi, pur şi simplu, să nu ajungi la starea de frică.

Cum aţi reuşit să vă înfrîngeţi potenţiala teamă, cînd aţi plecat în spaţiu?

Dorinţa de a zbura, de a pluti prin aer şi spaţiu am avut-o de mic. Nu o dată în copilărie am avut sentimentul că, dacă dau mai tare din mîini, mă pot înălţa ca păsările. Şi nu o dată am visat cum plutesc prin văile munţilor sau mă înalţ prin forţele proprii spre cer. Cu un antrenament perseverent şi adecvat, zborul spre cosmos a fost doar o împlinire a unei dorinţe oarecum ancestrale de a mă ridica cît mai sus şi de a avea o cuprindere cît mai largă a planetei pe care trăim. Orice posibilă teamă ar fi fost înfrîntă de această dorinţă.  

Interviul acordat recent revistei Dilema veche îl puteți citi integral aici.

The 23rd Planetary Congress of the Association of Space Explorers (ASE)

Malaysian capital, Kuala Lumpur, hosted during October 5 to 11 – 2010, the meetings of the 23rd Planetary Congress of the  Association of Space Explorers (ASE). The agenda of the Congress held under the theme “One planet,  one hope and one future” have been debates and roundtables aimed on the problems and challenges of XXI century space exploration and the need a unified vision for global cooperation to benefit the whole planet. 

Also, in the Congress agenda held up the establishing of the European Regional Committee of the Association of Space Explorers – ASE Europe and were established the priorities projects that will be undertaken in the future.Chairman of the ASE – Europe (for the next three years) was appointed by unanimous vote, Romanian cosmonaut, Dr. Dumitru-Dorin Prunariu. Noticed that Prunariu is also the Chairman of UN – COPUOS,  quotes site PPW.

Galeria mea de artă fotografică

De câteva zile în imensul spaţiu web şi-a găsit loc şi Prunariu PhotoArt, o galerie virtuală (cam săracă, ce-i drept pentru început, dar pe care o voi îmbunătăţi pe parcurs) a încercărilor mele în domeniul artei fotografice.

Sigur, nu am pretenţia unui guru în materie, dar vă invit într-un spaţiu în care veţi regăsi frânturi de viaţă care sper să vă încânte. Din mii de poze făcute de-a lungul timpului, câteva zeci îşi merită cu siguranţă locul acolo, acolo de cele existente deja. Sper doar să am timpul necesar pentru triere şi postare... :)

Space Generation Congress 2010 23-25 september 2010, Praga, Czech Republic

Mai multe fotografii si reacţii după eveniment găsiti aici.

Sesiune omagială Traian Vuia, la Academie

 

Academia Română a organizat o sesiune de comunicări ştiinţifice cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la moartea inventatorului român Traian Vuia (1872-1950). Sesiunea, care a fost deschisă de vicepreşedintele Academiei Române, Valentin Vlad, a inclus comunicări susţinute de acad. Gleb Drăgan, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Tehnice ("Gânduri despre Traian Vuia"), Corneliu Berbente ("Traian Vuia - inventator, aviator şi om de ştiinţă"), Iosif Rus ("Documente inedite privind creaţia tehnică a lui Traian Vuia").
De asemenea, personalitatea marelui inventator român a fost elogiată de Dumitru Prunariu ("Traian Vuia în contextul aeronautic internaţional'), Radu Homescu ("Traian Vuia în documente diplomatice"), Ion-Vasile Buiu ("Unele aspecte noi privind Traian Vuia"), Alexandru Bartoc ("Traian Vuia în filatelie şi numismatică").
Evenimentul a fost întregit prin vernisarea, la Biblioteca Academiei Române, a expoziţiei "Traian Vuia". (Photo: Împreună cu Liviu Groza, promotor fervent al lui Traian Vuia)

TransilvAero Show 2010

La sfârşitul săptămânii trecute, pentru două zile Braşovul a fost capitala aviaţiei româneşti, la TransilvAero Show 2010. Aeronautica românească a sărbătorit 100 de ani de la primul zbor cu motor jet al lui Henri Coandă, printr-un spectacol aviatic complet, ce a reunit cele mai importante formaţii de zbor autohtone, dar şi importanţi invitaţi din străinătate.

La decernarea Premiilor TransilvAero Show